Profile Româneşti - George Popp

O Spovedanie Lirică în numai câteva vorbe

de Prof. George POPP

Hai să ne cunoaştem unii pe alţii!

Am poposit pe Terra în ziua de 27 Iulie 1925, orele 9.00 dimineaţa; Zodia Leului - animal mândru, dar generos.

Tata, Emilian POPP, dela Săpânţa, Ţara Maramureşului. Erou a două războaie mondiale. Voluntar pe frontul antisovietic din iulie 1941 până la 23 august 1944. Înrolat în Gărzile lui Iuliu Maniu, ca să recupereze Transilvania de Nord cu metropola ei Poetică, Săpânţa. Faptele lui cutezătoare "m-au ajutat" foarte mult în cariera mea profesională şi politică. Doi generali de securitate mi-au oferit gradul de colonel la serviciul de contra-spionaj. Ce huzureală ar fi fost! Când le-am povestit despre voluntariatul Tatălui meu, s-au speriat aşa de vârtos (că doar erau controlaţi de consilieri sovietici!) încât, tremurând, m-au rugat să uit pe veci oferta lor.

Muica, Anica GELEP din Dobricenii Romanaţilor, unde a sosit Plutonierul de artilerie grea (nu pifan!) Emilian Popp, adus de comandantul lui, generalul Alexandru Dobriceanu, era complect analfabetă. Se iscălea cu buricul degetului mare, fiindcă era convinsă" că unde e minte multă e şi prostie!". Atunci nu prea imi convenea, dar acum , când mă admir de unul singur în oglinda mea cu ape Veneţiene, îi dau perfectă dreptate. Mai bine rămâneam virgin la minte şi răsturnam brazdele gliei cu plugul. "Câtă luciditate atâta tragedie”, ar zice Prinţul Hamlet.

Prima clasă primară o făcui la Dobriceni, iarna - în opinci de şoric de porc, vara - desculţ. Restul claselor primare şi complementare le făcui la Bucureşti, unde am învăţat şi dulgheria (meseria Domnului Isus), în atelierul şcolii de pe strada Foişor. Apoi am urmat liceul, tot în Cetatea lui Bucur, la "Mihai Viteazul".

Făcui stagiul militar la "Regimentul de Gardă Călare" de pe strada Plevnei. Aici am avut norocul să mi se repartizeze bidiviul Jean, calul favorit al Regelui Carol al doilea.

Sudii superioare:

1. Absolvent al Institutului de Relaţii Internaţionale - şef de promoţie.

2. Licenţiat (după cinci ani de studii) al Facultăţii de Filologie, Universitatea Bucureşti, media 9,50.

3. Cinci examene obligatorii de Candidat in Ştiinţe Filologice la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, media 9,60. Numai aşa puteai susţine Teza de Doctorat. Oricum, am pierdut această şansă din cauza unei furtuni în viaţa mea.

Cariera didactică:

1960 Asistent la Facultatea de Filologie (Secţia Pedagogică).

1962 Lector suplinitor, apoi Lector titular. Am predat, la începuturi: "Istoria Literaturii Române" şi "Analiză Literară şi Compunere". Mai târziu, Poezie Orientală: Indiană, Chineză, Japoneză, Tibetană, Persană şi Ebraică.

1972 Am fost promovat şi avansat la rangul de "profesor de profesori" la Institutul de Perfecţionare a Personalului Didactic din Bucureşti.

Acolo am predat "Metodologia analizării unui text poetic" pe sistem structuralist la patru nivele.

De ziua mea onomastică, 23 Aprilie - Anul Domnului 1974, Sfântul Gheorghe, am fost eliminat cu huiduieli oficiale din învăţământul Românesc, pe motive religioase. Acuzaţia a fost formulată pe o frayă de-a mea:

"Cine nu studiază Biblia este un troglodit şi nu pricepe nimica, nici măcar o fărâmă din cultura europeană"

S-a mai adăugat, la dosarul meu de cadre, oanaliză minuţioasă, chiar în ziua de Crăciun (cădea într-o zi de lucru), a "Rugăciunii" lui Eminescu către Maica Precista. E o capodoperă muzicală a poeziei din Ţara dulce a Mioriţei, dar ce să priceapă Goriloii din Minister care m-au anchetat, iar eu i-am batjocorit.

In perioada 23 Aprilie 1974 -17 Octombrie 1980, am supravieţuit din meditaţii. Apoi, în perioada 25 Octombrie 1980 - 20 Iulie 1981 am trăit în "Campo di Profughi Stranieri" în Latina Italiei, unde am studiat o ţârică în Arhivele Secrete ale Vaticanului, cu aprobarea lui Giovanni Paulo Secundo.

Din 21 Iulie 1981 până acuşica m-am fâţăit prin tot Continentul Cangurului Alb. Unii Daco-Romani m-au admirat, alţii m-au înjurat ori bârfit cu aceeaşi limbă cu care se roagă ca Dumnezeu să le dea lor pită săţioasă şi nişte fripturi stropite bine cu Fetească Regală. Vorba iubitului meu magistru, George Călinescu: "Când nu te mai înjură nimeni, înseamnă că ai murit de mult!".

În scurte răgazuri, m-am repezit peste Mări şi Ţări. Astfel că, în perioada 1988 - 1989 (Octombrie - Ianuarie, 4 luni şi nu doi ani precum aţi crede!), ARA (Asociaţia Românilor din Australia) m-a trimis să particip la primul Congres internaţional al Românilor Liberi din Cleveland, USA. După aceea, am lucrat pentru UE (Underground Evanghelism), rostind mesaje Evanghelice în Bisericile Americane, pentru a strânge dolari, ca familiile creştinilor din temniţele lagărului comunist să fie ajutate prin reţele invizibile.

A urmat perioada 1 Octombrie 1996 - 31 Ianuarie 1997, în care am absolvit cu succes "The School of Wisdom" a Societăţii Theosofice, o frăţie universală creată acum 125 de ani. Cartierele generale sunt la Madras, Chenai, India de Sud. Aici am avut onoarea să întâlnesc şi să învăţ de la profesori eminenţi, dar mai presus de toţi a fost Hari Arnikar, cel mai renumit chimist al Indiei cu care am devenit şi suntem buni prieteni. Actualmente, facem schimb de epistole theosofice.

Local, colaborez cu ARA de 12 ani de zile în activităţile ei culturale majore, unde destinele şi interesele noastre s-au împletit armonios.

Cu ce mă preocup acum la Senectute!?.

Şed cuminte la Bondi Beach; mă preumblu agale pe ţărmul Mării Albastre; privesc noaptea cum se încaieră zăvozii Cerului, ca şi semenii noştri bipezi; dorm cu picioarele căţărate pe pereţi, ca să-mi vină sângele în cerebelum, unde are loc un război pe ceară; visez vise romantice; mă îmbăt cu nectarul Ideilor Divine; găvăresc numai cu Domniţe bogate la minte; scriu epigrame cu sodă caustică şi alte năstruşnicii pentru Suflete Pribege, dar pe care nimenea nu le înţelege; privesc lumea cu ochiul meu mistic şi mă crucesc cu vârful limbi pe cerul gurii despre cele văzute şi auzite, dar şi spre iertarea prăpădiţilor ei…

Bibliografie:

Cărţi tipărite:

Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, Colecţia "Lyceum"

Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei

Altă ediţie, Biblioteca Şcolarului (ultima mai bogată decât prima)

Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele, B.P.T şi o ediţie de lux la Editura Eminescu

Iluminismul în opera lui Dinicu Golescu, Editura Academiei Române

Cartea Românească Medievală în slujba unităţii naţionale, studiu tipărit de Biblioteca Centrală de Stat

Tipar românesc în Georgia, studu tipărit de Biblioteca Centrală de Stat

În manuscris:

Fauna Universitară, roman comic feroce

Descântecul Bărbatului, poezii de dragoste mută şi de boală zăcută