Am citit cu răbdare articolele cuprinse în volumul de față.
Aceste articole, toate la un loc și fiecare în parte, poartă câte o picătură din sufletul și personalitatea lui Alexandru Tomescu.
Un om discret, nespus de sensibil pentru vremea și locurile brutale în care trăim, un om bun.
Alexandru Tomescu s-a zămislit în suferință și acest lucru este evident pentru cine îl vede și pentru cine îl citește. O suferință atât de mare încât este limpede că a fost dată cu rost și a fost dată unuia considerat vrednic și capabil să o ducă. Să o ducă exemplar.
Căci pe Alexandru Tomescu suferința nici nu l-a înfrânt, nici nu l-a "trufit" și mai ales nu l-a înrăit; l-a făcut bun. Nu "mai bun", pur și simplu bun.
Cred că acesta este semnul sub care întreg acest volum trebuie înțeles.
După Alexandru Tomescu suferința nu este motiv de văitare, este îndemn la reflecție, despre sine și despre cei din jur.
După acest model ajunge Alexandru Tomescu să citească înțeles în istoria imediată și în întămplările imediate ale Neamului său.
Iar ceea ce el citește esta că acest Neam stă sub o grijă tare și mereu aceiași: ieri, azi, întotdeauna.
Cartea lui Alexandru Tomescu ne spune că vremea marilor dezvăluiri abia ne stă inainte.
O victorie a normalității si românismului: în ciuda opoziției Institutului lui Tismăneanu, Masacrul dela Fântâna Albă - Katyn-ul românesc - va fi cinstit cum se cuvine. Zi Națională a memoriei românilor - victime ale regimului sovietic în Nordul Bucovinei, ținutul Herța și întreaga Basarabie
Dragi români de pe întinsul Australiei, acum când Statul Queensland se află sub lovitura nemiloasă a urgiei apelor, cu pierderi de case, recolte și liniște, facem următorul APEL: contribuiți din puținul pe care îl aveți, la adunarea unor fonduri în vederea ajutorării familiilor sinistrate!
După Bushfire Appeal Crăciunul din 2001, Tsunami din 26 Decembrie 2004, și Victorian Bushfire Appeal, Februarie 2009, Asociația Românilor din Australia vă cere consecvență și generozitate. De fiecare dată eforturile noastre comune au adus alinare celor aflați în suferință. Ne aflăm într'o nouă criză. Familii nenumărate cu pagube enorme așteaptă ajutor.
Asociația Românilor din Australia a deschis lista contribuțiilor cu suma de $ 1000. Dar desigur se așteaptă cu precădere manifestarea devotamentului nostru față de țara noastra adoptivă Australia, în chip generos și exemplar!
Donația dumneavoastră poate fi depusă la numărul de cont: Australian Romanian Association, BSB 112-879, Nr. contului 132 812 764 - St George Bank, Mandat Poștal sau Cec, pe numele Australian Romanian Association (Australian Romanian Association, 5 Solo Crescent, Fairfield NSW 2165). Pentru donațiile făcute se vor elibera chitanțe nominalizate.
Conform statului de funcționare a ARA-ei acțiunile de acest gen sunt consemnate și prezentate membrilor asociației și nemembrilor participanți la o astfel de acțiune, cu ocazia rapoartelor financiare anuale.
Apelul se adresează tuturor membrilor comunității și vizează spiritul de caritate al oricărui român de aici pentru cei în nevoie.
Vă mulțumim
Asociația Românilor din Australia
Luca Dumitrescu - acest necunoscut
La apariția primului volum "Hronicul Racului" în 1988, Alexandru Piru se întreba și încerca să explice de ce Luca Dumitrescu era un necunoscut, un poet care își publica primul volum la venerabila vârstă de 78 de ani!
Luca Dumitrescu s'a născut la 1 Ianuarie 1911 într'un sat de pe Neajlov. Era fiul unui țăran devenit fruntaș prin munca și înțelepciunea lui și al unei femei deosebite care dirija o mare gospodărie în care totul - dela cel mai mic lucru până la hainele de borangic și covoarele țesute la război - era făcut de mâna ei. Era o foarte bună cunoscătoare a credințelor și tradițiilor strămoșești pe care le respecta cu strictețe și pe deasupra o neîntrecută povestitoare.
După anii de liceu la Sfântul Sava, Luca Dumitrescu își începe activitatea literară și publică poezii în Bilete de Papagal, la Cristalul și Sepia. Se înscrie la Universitate unde urmează Dreptul și Filozofia și intră în acel clocotitor climat cultural care a fost climatul interbelic. Urmează cursurile lui Nae Ionescu, Dimitrie Gusti și Mircea Vulcănescu (despre care va scrie un articol emoționant în 1990). Colaborează la Universul Literar, Vremea, Adevărul Literar, Revista Fundațiilor... cu poezie, proză scurtă, eseistică, cronică plastică. Leagă acum prietenii cu Arșavir Acterian, Emil Bota, Mircea Nicolau, Eugen Ionescu, Horia Stamatu, Bob Bulgaru, Geo Zlotescu, Paul Sterian. O cunoaște pe cea care îi va deveni soție și care reprezintă pentru el întruchiparea feminității. Se însoară și lucrează ca avocat la Contenciosul Băncii Naționale.
Odată cu venirea războiului, ca alte mii de români, este mobilizat și luptă pe front până la sfârșit.
După război, credincios valorilor în care a fost crescut și la care a aderat, intră fără rezerve în lupta anticomunistă, agajament care îl costă peste 16 ani de închisoare.
Versurile de față sunt "fructul" anilor de "pușcărie", cum nu se sfia să spună. După cum se știe, în închisorile comuniste, "politicii" - în mare parte intelectuali, nu aveau dreptul să aibă hârtie și creion. Toate aceste poezii au fost memorate de tata și scrise într'un caiet cu scoarțe albastre în primele săptămâni după liberare, Cititorul va judeca dacă îți au locul ți ce anume loc în literatura interbelică. Cu siguranță însă aceste versuri fac parte din "această nouă literatură de rezistență" despre care Luca Dumitrescu a scris în 1990 în Revista 22 - "literatura de pușcărie". Astfel, departe de a fi numai expresia unor trăiri personale, ele sunt o mărturie a dramei care a măcinat o mare parte a generației lui.
Mira Dumitrescu
Scriitorii din exil au fost și rămân soliile unui neam vitregit de istorie. Truda lor roditoare în spirit și credință rămâne ca un îndreptar pentru posteritate.
Mulți dintre ei și-au dobândit străluciri diamantice, înscriindu-se pe orbita înaltă a culturii exilului românesc. Aici își află locul, meritat din plin, scriitorul, eseistul și publicistul Aurel Sergiu Marinescu
Muzeul Țăranului Român a deschis turul virtual al expunerii permanente!
Plimbare gratuită prin toate sălile, dar și prin curte, bisericuța de lemn și atelierele pentru copii! Cei care știu să caute cu răbdare, vor putea face scurte călătorii la țară, alături de cercetătorii muzeului.
Sărbătorirea Zilei Naționale a României - 1 Decembrie 2009
Marți, 1 Decembrie 2009, a avut loc, la sediul Parlamentului statului New South Wales, recepția oficială dedicată Zilei Naționale a României.
Au răspuns invitației Consulatului General d-na Amanda Fazio, președinta Consilului Legislativ (Camera superioară a Parlamentului New South Wales), dl. John Aquilina, leader al majorității guvernamentale laburiste din Adunarea Legislativă (Camera inferioară a Parlamentului New South Wales), reprezentându-l pe dl. Nathan Rees, premierul New South Wales, dl. Anthony Roberts, ministru al artelor și pentru voluntariat în guvernul din umbră, reprezentant al leader-ului opoziției liberal-naționale, dl. Barry O'Farrell, alți parlamentari și oficiali australieni, numeroși consuli generali și consuli generali onorifici, un număr mare de reprezentanți ai comunității române din Australia.
Dl. John Aquilina și Consulul General al României s'au adresat celor prezenți.
Au fost intonate imnurile naționale ale României și Australiei.
Consulul General al României și dl. John Aquilina au toastat în onoarea Reginei Australiei, respectiv în onoarea președintelui României.
Începând cu data de 19 Octombrie 2009 va fi introdusă o nou regulă de examinare pentru obținerea cetățeniei australiene.
Examinarea va fi centrată pe aspecte privind angajamente, obligații, responsabilități, drepturi și avantaje pentru cetățenii australieni.
Pentru mai multe informații despre aceste schimbări consultați adresa de mai jos:
Indurerata familie Atomoaie, Mihai Maghiaru si Nicolae Ionescu anunta ca cel care a fost Niculaie Atomoaie, fiu, sot, frate, cumnat si bun prieten, a plecat dintre noi vineri seara la ora 9.30.
Dumnezeu sa-l ierte!
În Sala de Consiliu a Universității din Oradea, a avut loc astăzi, joi 24 Ianuarie 2008, lansarea carții "From Hell to Heaven, Din Iad în Rai". Crăciun Pantiș (Oradea: GrafNet, 2007)
Am discutat cu soția mea despre toată urmărirea noastră din România și Australia, anticipând ce ni s'ar fi întâmplat dacă am fi fost prinși înainte de a scăpa din România în 1949. Este clar că porțile iadului au fost închise pentru noi. Cu toată ferocitatea și urgența forțelor polițienești de a ne prinde a eșuat total. Toate măsurile și planurile lor au fost învinse de noi. Același lucru s'a întâmplat și în Australia. Agenții securității trimiși în Australia, împreună cu preoții misionari, nu au putut opri activitatea propagandistică a ARA împotriva comunismului și a regimului totalitar al guvernului ceaușist. ARA nu s'a destrămat, noi am rămas pe poziția noastră și am învins.
Forțele libertății democrației, adevărului și a principiilor umane au învins ceea ce Președintele Ronald Reagan a chemat "The Evil Empire". La aceste forțe ne-am aliat și noi contribuind cu o mică picătură.
Ce ne-a bucurat mult a fost și faptul că nici unul dintre prietenii noștri intimi, și cei cu care am lucrat și condus ARA nu ne-a turnat. Pentru acești prieteni și colaboratori, atât pentru puținii care sunt în viață cât și pentru cei care au decedat, vreau să le arăt aprecierea și totodată admirația pentru caracterul lor, pentru dedicația și devotamentul lor în lupta pentru o cauză națională și fără nici un interes personal. Așa cum a declarat Winston Churchill; "never in the field of human conflict was so much owed by so many to so few"...
![Spatiul Publicitar vacant= $75[AUD]/an](../images/75dollars.jpg)
